De la solutii inovative privind iluminatul stradal si arhitectural, la perspective legate de finantarea acestor proiecte, pana la constientizarea in privinta reciclarii echipamentelor de iluminat uzate, toate acestea au fost abordate in cadrul celei de-a doua editii a Forumului Roman pentru Iluminat organizat miercuri de GOVNET Conferences pentru o acoperire completa a subiectelor de interes din domeniu.
Forumul Industriei de Iluminat
Forumul este singura conferinta dedicata exclusiv sectorului de iluminat din Romania, un domeniu supus reglementarilor succesive ale autoritatilor locale, nationale, dar si europene. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul asociatiilor: Recolamp, AHK, AMR, CNRI, ARPEE, ARI, ESCO, OER, ROFMA.
Forumul Industriei de Iluminat 2016 a pastrat filosofia evenimentelor marca GOVNET Conferences, reunind in cadrul aceluiasi eveniment toti factorii implicati in aceasta industrie. Participantii au avut ocazia sa dezbata, alaturi de reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, ai producatorilor de surse de iluminat si ai specialistilor din sectorul privat, provocarile si oportunitatile oferite de dezvoltarea si implementarea proiectelor de iluminat public si privat precum si programe de eficientizare a consumului de energie prin iluminat.
Subiectul iluminatului stradal a fost primit cu caldura de reprezentantii celor peste 20 de primarii prezente in sala, dornici sa afle ultimele tendinte in piata.
Luxten Lighting Company a debutat in acest subiect prin prezentarea conceptului integrat de Smart City, care este format din componenta „Light Smart System” ce asigura iluminatul public cu led la un grad mare de eficienta energetica printr-un sistem inteligent de administrare, monitorizare si control, dar si componenta „Security Smart System” – un sistem inteligent pentru preventie si eliminare a evenimentelor de tip vandalism si agresiuni la infrastructura publica, dar care ofera si internet gratuit WiFi si accesul la serviciile social media. Petrut Octavian Popescu, inginer in cadrul departamentului tehnic al Luxten s-a putut lauda cu implementarea celui mai mare proiect cu tehnologie LED din Sud Estul Europei in ultimii 5 ani finantat de BERD. „Suntem un operator de servicii de iluminat in 14 orase (…) si avem in administrare aproximativ 250 000 de puncte luminoase dintre care 12000 sunt cu LED-uri. (…)Datorita dezvoltarii urbane a evolutiei comportamentelor sociale si a modificarii asteptarii cetatenilor de la serviciile de utilitate publica, trebuie sa luam in cosiderare o abordare integrata a serviciilor conexe care pot deriva din sistemul de iluminat public”.
Tot in aceeasi linie de discutie, Prof. Dorin Beu, Presedinte al Consiliului Roman al Cladirilor Verzi (RoGBC) a avertizat asupra iluminatului excesiv care poate fi demonstrat prin lipsa vizibilitatatii stelelor, privite de la sol. El a mai anuntat introducerea in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR) a unei noi ocupatii, certificate si formalizate – specialistul in iluminat si a ridicat intrebarea „De ce nu se respecta standardele in Romania?”: „pe de o parte, pur si simplu nu sunt cunoscute. Pe de alta parte, sunt in vigoare standarde vechi sau norme de proiectare depasite, din 2002 si nu aveau cum sa fie corelate cu niste standarde aparute in 2014 (…), nu sunt consecinte, iar o alta problema, codul de etica al asociatiilor profesionale nu este considerat important”.
Bogdan Balaci, SEE General Manager in cadrul Philips Lighting Romania, a vorbit despre conectivitatea sistemelor de iluminat si impactul acesteia in peisajul urban cand este asociata cu panouri de control, dar si despre iluminatul conectat in cladirile de birouri – unde s-a reusit performanta de a putea controla o intreaga cladire din punct de vedere administrativ doar prin intermediul luminilor, fiecare dotata cu adresa proprie de IP care este conectata la reteaua IT a cladirii. „Datorita accesului usor la internet, la informatie, la conectivitate si interconectivitate, bariere clasice din industrii – inclusiv din industria de iluminat, coboara. Posibilitatea aparitiei unor noi jucatori este mult mai facila si vedem asta si o simtim cu totii, astfel incat jucatorii traditionali din aceasta industrie trebuie sa faca fata acestei schimbari de paradigma,” explica Balaci.
Dr. Ing. Mihai-Marius Voronca – reprezentant al Fondul Roman Pentru Eficienta Energiei, a explicat ca „marea problema a eficientei energetice este ca nu actioneaza asupra cresterii veniturilor, ci actioneaza asupra reducerii cheltuielilor. Or, marea majoritate a celor care ar fi tentati sa aplice masuri de economie de energie, daca nu sunt obligati sa o faca nu o fac pentru ca nu cresc veniturile, iar dorinta de a creste veniturile domina dorinta de a reduce cheltuielile, iar pe de alta parte, pretul energiei, prin inflatia de eolian si intr-o masura mai mica, de fotovoltaic, face ca acest pret sa fie suficient de accesibil ca sa nu existe o dorinta neaparata de investitie in acest sector”.
Ovidiu Groza, Director de Vanzari in cadrul Energobit Schreder Lighting, a vorbit despre „Orasul de maine” in viziunea companiei, orasul inteligent care utilizeaza tehnologii de informare si comunicare. A mentionat despre conceptul de „Internet of everythings” – „va conecta date, lucruri si oameni in jurul unor procese pe care noi le vom comunica si defini foarte clar. Practic, intr-un aparat de iluminat stradal poate fi identificat un senzor care poate identifica numarul de locuri de parcare disponibile pe o strada pe baza unei aplicatii soft, spatiul exact dintre doua masini, restrictiile de parcare – daca acestea exista. Toate acestea se realizeaza prin montarea unui senzor in corpul de iluminat”.
Corneliu Rotaru, Directorul de Monitorizare a Eficientei Energetice din cadrul ANRE, si-a exprimat de asemenea punctul de vedere in ceea ce priveste noul val al proiectelor de comunicat: „Nu este important sa faci un proiect de iluminat, important este sa il faci bine. Deci ideea ca avem foarte multe proiecte de iluminat sigur ca ne incurajeaza, dar intotdeauna ramane un beculet aprins care ne face sa ne intrebam cate din aceste proiecte facute sunt bine facute avand in vedere ca tehnica iluminatului a avansat atat de mult incat cei care initiaza aceste proiecte – unii dintre ei vor sa le faca cat mai repede, nu stiu cat de avizati sunt acesti oameni si nu stiu cat de mult sunt dispusi sa invite oameni realmente avizati sa ii sprijine in realizarea acestor proiecte de iluminat.”
Nu in ultimul rand, in ciclul echipamentelor de iluminat se regaseste si momentul in care acestea vor fi scoase din uz. Pentru o procedura corecta si conforma cu legea, Recolamp si Greenlamp au avut discursuri de constientizare asupra aspectelor eco si a sanctiunilor la care poate duce neindeplinirea lor.
Roxana Sunica, Marketing Manager la Recolamp, un ONG ce asigura transferul de responsabilitate al producatorilor cu privire la managementul deseurilor de echipamente de iluminat, a vorbit intocmai despre despre importanta economiei circulare si despre cum neatingerea tintelor de colectare impuse prin OUG 5/2005 poate aduce la penalitati pentru producatorii de deseuri. „De ce nu se respecta standarde? Poate pentru ca nu sunt suficient verificati cei care ar fi trebuit sa le respecte. (…) In aceste zile se afla in dezbatere modificarea unei ordonante prin care Administrarea Fondului de mediu va intreprinde controale, iar pentru cantitatile descoperite ca nedeclarate, vor aplica penalitati de 20 lei/kg. Producatorii ar trebui sa fie atenti la furnizorii de servicii pe care ii folosesc pentru ca tocmai se intampla o mare investigatie pe piata gestiunii deseurilor de ambalaje- actiuni cu DNA, DIICOT si cu amenzi istorice de 12 milioane de Euro aplicate industriei”.
In interventia sa, Marius Costache, Director Executiv in cadrul Greenlamp, singurul reciclator din Romania care trateaza echipamentele de iluminat uzate si companie parte din Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din Europa de Sud Est, a atras atentia asupra deficitului de colectare a deseurilor din Romania si a oferit o solutie implementata de ei, SIGUREC – statii si aparate inteligente de colectare a deseurilor amplasate fie in incinta supermarketurilor, fie in diverse spatii publice si care ofera in schimb beneficii sub forma de vouchere in magazinele partenere, precum si servicii mobile de colectare gratuita ce pot fi comandate simplu prin aplicatia SIGUREC, de pe mobil. „Suntem nevoiti sa aducem deseuri din tarile vecine Romaniei pentru a atinge parte din capacitatea de productie. Cu toate ca deseuri sunt, nu se colecteaza. (…) Desi amanata initial, taxa la groapa este din nou in discutie si este posibil sa avem de la jumatatea anului o taxa de 80 de lei in prima faza, care se adauga la pretul care se plateste pentru depunerea la groapa. Chiar si asa, ajunge la aprox 35 Euro versus statele nordice unde este in jur de 200 Euro. Procentul de reciclare este foarte mare acolo unde taxa la groapa e mare pentru ca atunci oamenii prefera sa recicleze decat sa arunce la groapa”. Vorbind despre infringement, el a mai facut precizarea ca Romania este penalizata cu 200 000 Euro/zi in cazul in care tintele nu se ating. Iar daca acum ratele de reciclare sunt intre 3-7%, in 2020 trebuie atins pragul de 50%.
Reglementarile la care este supus domeniul iluminatului din Romania din perspectiva dezvoltarii proiectelor de utilitati publice au fost minutios prezentate de Petru Bogdan Alexa, Vicepresedinte in cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC). Acesta si-a exprimat ingrijorarea ca starea actuala a sistemului de iluminat din Romania nu corespunde cu standardele europene si a asigurat ca modificarea acestuia ar spori eficienta energetica cu 50%. Mai mult, a mentionat ca legislatiile europeana si nationala in vigoare nu acopera in deplina masura cerintele pentru atragerea investitiilor in domeniu si promovarea contractelor de performante energetice de tip ESCO. Sugestia sa a fost ca la nivel national sa fie implementat un program coerent de modernizare a serviciului de iluminat public: „Suntem deschisi dialogului. Sustinem orice reglementare in domeniul legislatiei iluminatului public local si tin sa apreciez acei investitori care au reusit sa aduca un sistem de iluminat public performant, modern si pe cei care au contribuit la randul lor – ma refer si la autoritati publice locale si au fost deschisi operatorilor pentru ca serviciul sa aiba cele mai bune performante”.
Bogdan Puscas, Presedinte al Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice: „Vrem sa introducem ca element de forta si de noutate nivelul tertiar de reglementare care va aduce cu sine elemente noi: documentatii standardizate pentru domenii distincte, instructiuni de aplicare si de explicitare a anumitor elemente insuficient tratate in lege sau in norma de aplicare si ghiduri foarte clare cu exemple de buna practica, cu modalitati de succes de atribuire s.a., pentru ca la baza acestui pachet stau cel putin 3 concepte noi – autoritatea publica trebuie sa cheltuiasca banii publici ca si cum ar fi banii proprii. In al doilea rand, Comisia Europeana impune aceleasi standarde pentru bugetul national si cel comunitar, ceea ce pentru noi inseamna o crestere la nivel calitativ al evaluarii si al aprecierii procedurilor de achizitie publica pentru sectorul bugetar si o aducere la acelasi nivel de verificare si complexitate cu cele pe fonduri europene. Iar un al treilea concept este schimbarea modalitatii de control. Daca pana acum era sistematic, acum introducem controlul prin esantionare care vine la pachet cu o crestere a calitatii prin reducerea implicita a cantitatii de documentatie verificate cu pana la 20%. Vom efectua verificari si in perioada ulterioara atribuirii contractului”.
Andrei Cristian – Director General Adjunct, Directia Generala de Monitorizare si Intretinere a Infrastructurii Rutiere CNADNR a declarat: „Reteaua de autostrazi si drumuri nationale din Romania administrata de CNADNR are o lungime totala de 17358 km din care autostrazi 747 km, drumuri nationale 16611 km (fara sectoarele aflate in administrarea Municipiilor)- din care drumuri europene 6195 km. CNADNR dovedind preocupare fata de iluminatul public, a solicitat inca din 2009 obligativitatea tratarii iluminatului public in caietele de sarcini pentru lucrarile ce urmau a se derula de catre directiile functionale din cadrul CNADNR. Implementarea greoaie a sistemelor de iluminat a fost cauzata de: durata mare de obtinere a avizelor de la reprezentantii retelelor de distributie coroborat in unele cazuri cu conditiile impuse de acestia, lipsa de personal tehnic de specialitate atestat in domeniu – atat la beneficiar in cazul de fata CNADNR, cat si la proiectantii de specialitate, solutiile tehnice de proiectare invechite cu lampi cu vapori de mercur, consumurile de energie electrica mari si costuri pe masura, imposibilitatea folosirii sistemelor de iluminat cu lampi vapori de sodiu cu telegestiune si modificarile necesare sistemului de iluminat care ar costa mai mult decat unul nou, lucru care ar necesita costuri uriase pe care administratorul de drum nu si le poate permite si nici dezvoltarea economica a tarii nu le poate asigura.”
Gheorghe Radulescu, Directorul Directiei Teritoriale din cadrul Consiliului Concurentei, a adus in vedere un element de noutate: „Toata lumea ne cunoaste datorita laturii corective. Dar sa stiti ca noi ne exercitam atributiile in mare parte pentru latura preventiva. Tin sa anunt operatorii ca anul acesta vom deschide o investigatie pe iluminatul sectorial, dar nu va speriati ca nu se lasa cu amenzi. Se vor da amenzi numai daca nu se va raspunde la informatiile solicitate.”
Din perspectiva programelor de finantare existente pentru cei care vor sa investeasca in acest domeniu, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a fost prezenta la eveniment prin vocea Mirunei Gala, Associate Banker, care a prezentat oportunitatile atrase de proiectele de eficienta energetica in iluminat. BERD are ca obiectiv final dezvoltarea unei piete a serviciilor energetice in Romania pe sistemul CPE/ESCO.„De-a lungul timpului, BERD-ul a pus la dispozitie mai multe facilitati destinate eficientei energetice din Romania prin intermendiul bancilor partenere. Aceste facilitati sunt finalizate in prezent deoarece au fost investitii de mare succes: Energy Efficiency Finance Facility, RoSEFF, MFFEE. Oferim si finantare directa celor care sunt doritori sa implementeze astfel de proiecte, atat autoritatilor locale, cat si companiilor private cu imprumuturi cu scadente variabile ce pot ajunge la 15 ani, cu marje conform standardelor pietei deoarece BERD nu doreste sa inlocuiasca bancile comerciale, ci doar sa intervina acolo unde poate nu exista finantare din partea acestora.”
Partenerii Forumului au fost: Luxten Lighting Company, Philips Lighting, Greenlamp Reciclare, Energobit Schreder Lighting, Recolamp si Ekonoled.